Destinul unui luptător – Invictusul Ciprian Iriciuc
În Batalionul 17 Vânători de Munte Ciprian avea să învețe cum SĂ NU FIE ÎNFRÂNT nici de munții Carpați, nici de inamic, iar în 2014 avea să dovedească aceasta participând ca voluntar INVICTUS la o alergare de peste 3000 de kilometri din toate colțurile României către Alba Iulia. Soția lui, Anna i s-a alăturat parcurgând alături de el o parte din distanța de la Vatra Dornei la Bistrița, pentru ca mai apoi, să participe împreună cu alți zeci de Invictuși la festivitatea din capitala spirituală a românilor de 1 Decembrie. Prin aceasta, Ciprian voia să-și sprijine camarazii răniți în teatrele de operații și să strângă fonduri pentru ca aceștia să poată participa la Invictus Games Orlando 2016. ASTĂZI ESTE COLEG CU EI ÎN INVICTUS TEAM ROMANIA.
It was in the 17th Mn Bn, where Ciprian learned how not be DEFEATED neither by the harsh Carpathian Mountains nor by any enemy and it was here where he accepted to join the INVICTUS VOLUNTEERS in a 3000 kilometers run towards Romania’s spiritual capital, Alba Iulia. He raised funds to help his wounded comrades to join the Invictus Games. TODAY, HE IS ONE OF THE INVICTUS WOUNDED WARRIORS.
CITITI MAI JOS INTREAGA POVESTE / READ THE WHOLE STORY BELOW
În ianuarie 2011 Batalionul 495 Infanterie a început pregătirea pentru Afghanistan. Foarte mulți dintre comandanții de pluton erau tineri, iar printre ei se afla sublocotenentul Ciprian Iriciuc, pus pentru prima oară în postura de a comanda un pluton în teatrul de operații, la cererea sa.
A strâns în jurul său subofițerii cei mai experimentați și soldații din pluton. Patrulele pe jos erau specialitatea casei. Mergea zeci de kilometri pentru a cunoaște terenul, a vorbi cu localnicii și a interzice insurgenților apropierea de sate și de drumuri. A avut parte de incidente, dar aplicarea corectă a procedurilor a făcut ca subunitatea pe care o conducea să fie ferită de pericole majore.
În 2012 s-a întors la unitatea sa de vânători de munte din Vatra Dornei, una din unitățile cu mare tradiție în Armata României, batalionul fiind înființat în 1939 și participând în ambele campanii ale celui de-al Doilea Război Mondial, necunoscând înfrângerea în trei ani de război, timp în care a străbătut, în lupte grele, pe jos, peste 5.000 de kilometri de la Arad până în Caucaz. Un loc numai bun pentru luptătorul nostru.
În Batalionul 17 Vânători de Munte Ciprian avea să învețe cum SĂ NU FIE ÎNFRÂNT nici de munții Carpați, nici de inamic, iar în 2014 dovedește aceasta participând ca voluntar INVICTUS la o alergare de peste 3000 de kilometri din toate colțurile României către Alba Iulia. Soția lui, Anna i s-a alăturat parcurgând alături de el o parte din distanța de la Vatra Dornei la Bistrița, pentru ca mai apoi, să participe împreună cu alți zeci de Invictuși la festivitatea de ajungere în capitala spirituală a românilor de 1 Decembrie. Prin aceasta, Ciprian voia să-și sprijine camarazii răniți în teatrele de operații și să strângă fonduri pentru ca aceștia să poată participa la Invictus Games Orlando 2016. Astăzi este coleg cu ei în Invictus Team Romania.
În 20 septembrie 2015, se afla la a doua misiune în Afghanistan când unul din miile de autovehicule verificate de patrulele noastre, s-a dovedit a fi o capcană. Explozia l-a rănit pe Ciprian și pe alți șase colegi. A ieșit din forma lui sportivă de invidiat, a urmat o recuperare lungă pentru mâna lui dreaptă, șoldul și un plămân toate afectate de suflul celor câteva zeci de kilograme de explozibil. Mesajul său de pe patul de spital a fost “Salutări Invictuși ! Știm că sunteți alături de noi și pe această cale vă mulțumim”. Ciprian se intorcea peste o lună să-și conducă plutonul.
Suntem întotdeauna alături de tine Ciprian, de aceea imediat după ce vă întoarceți de la Toronto, pornim din nou, ca și în anii anteriori, într-o alergare de 2000km în Ștafeta Veteranilor ediția a –IV-a, pentru a strânge fonduri astfel încât să vă pregătiți pentru competițiile viitoare și să reprezentați România.
Ca un adevărat luptător, Ciprian participă în ștafetă ca însoțitor pe bicicletă pentru unul din cei 50 de ultramaratoniști din evenimentul organizat în octombrie de Asociația Voluntarilor Invictus din care face parte și cu care încearcă să demonstreze că spiritul unui om nu poate fi niciodată, înfrânt atât timp cât el nu vrea să fie înfrânt.
Puteți să contribuiți la succesul acestui adevărat luptător prin donații pe platforma noastră electronică
http://invictusromania.galantom.ro/fundraising-pages/view?id=4602
Invictus Destiny
In 2011, the 495th In Bn started its rehearsal for the Afghanistan deployment. Among the young platoon leaders, Ciprian Iriciuc, volunteered for its first assignment abroad.
He gathered the support of both the experienced NCOs and of his soldiers. Dismounted patrols were his unit specialty. He and his platoon patrolled for tens of kilometers a day to understand the environment, meet the local population and interdict the insurgents approach to villages or roads. They were involved in many incidents but the correct application of the procedures got his unit safe through the deployment.
In 2012 he returned to his mountain batallion, one of the Romanian Army units founded in 1939, undefeated in both WW2 campaigns while fighting its way on 5000 kilometers across Eastern Europe and Caucasus Mountains.
It was in the 17th Mn Bn, where Ciprian learned how not be defeated neither by the harsh Carpathian Mountains nor by any enemy and it was here where he accepted to join the Invictus volunteers in a 3000 kilometers run towards Romania’s spiritual capital, Alba Iulia. He raised funds to help his wounded comrades to join the Invictus Games. Today it is one of the Invictus wounded warriors.
During his second tour in Afghanistan on 20th of September 2015, one of the thousands of vehicles checked by his unit was a suicide one. He and 6 of his soldiers were wounded. He got out of his enviable physical shape while recovering from wounds to his right hand, hip and lung. “Shout out to Invictus volunteers and wounded warriors” he wrote from the hospital bed, “we know you are supporting us and we are thankful for this”. In only a month he was back to his command.
We are always behind you Ciprian and that is why after your return from Toronto we will run over 2000 kilometer in the Veterans’ Relay to raise funds that will help you and your colleagues from Invictus Team Romania to prepare for the future competition.
A true Invictus, Ciprian is accompanying on the bike, one of the ultrarunners in this amazing event organized by the Invictus volunteers of which he was and still is one, thus trying to prove that the spirit of a man cannot be defeated if doesn’t accept to be defeated.
You can support Ciprian by donating to this link
http://invictusromania.galantom.ro/fundraising-pages/view?id=4602
